Povestea din spatele Hanului Gabroveni. Complexul arhitectural care a rezistat războaielor, a devenit acum doar o amintire

Hanul Gabroveni este un monument de arhitectură, construit între anii 1804 și 1818. Acesta este situat în centrul istoric al Capitalei între strada Lipscani și strada Gabroveni.

Aceasta menține încă în cea mai mare parte imaginea cartierului comercial cu atmosfera de „stradă mare” tipică secolului XIX. Până la începutul secolului al XIX-lea în această zona se aflau zidite încă din secolele XV-XVII locuințe ale orășenilor în apropierea cetății Bucureștilor.

În perioada anilor 1802-1804 orașul se dezvoltă foarte mult din punct de vedere comercial. Astfel, apare și Hanul Gabroveni. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar se făcea doar pe la capetele lui, prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă. La mijlocul secolului XIX clădirea se află într-una din perioadele sale de maximă prosperitate și faima negustorească. Și după război clădirea și-a păstrat parțial caracterul comercial. În 1968 s-a studiat cum ar putea fi restaurat complexul arhitectural, studii și intenții care nu s-au materializat.

Hanul se înscrie într-un plan ușor trapezoidal cu laturile longitudinale paralele care delimitează o curte interioară lungă. Laturile de nord și de sud sunt obturate de porțile de acces acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat.

Test IQ cu chibrituri | Mutați un singur băț pentru a corecta 70-10=7

Designerul Mihai Albu, diagnosticat cu CANCER. „Voi lăsa timpul să-mi vindece rănile, chiar...

Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala lungă și înalta, cu bolți avella, compartimentată cu ziduri ușoare care compuneau fostele prăvălii. Camerele la etaj se găseau numai pe capetele de-sud și de nord. Exceptând etajul adăugat părții vestice, totul se prezintă unitar, dând un echilibru construcției care poartă amprenta unui autentic pasaj comercial. O alternanță de uși și ferestre cu tâmplării metalice masive, dau curții un aspect aparte. Zona inferioară a pereților a fost placată cu plăci de piatră, iar scările de piatră indică locurile de acces în fostele prăvălii.

La începutul secolului XX, Capitala se afla sub influență franceză. De aceea, hanul a fost redenumit Hotel Gabroveni Universal. Chiar și așa, până în anul 1989, clădirea a fost utilizată în scop comercial. După 1989, guvernul a concesionat clădirea unor societăți comerciale, care ar fi trebuit să dețină un plan de reabilitare. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 1997 s-a demarat o serie de procese în instanță între concesionari și Primărie. În 1999 prin sentință judecătorească, municipalitatea a obținut evacuarea imobilului. Între anii 1998 și 1999 Ministerul Culturii a intervenit prin lucrări de conservare și consolidare, care au fost însă oprite.

În timp, hanul s-a deteriorat și mai rău și a necesitat mai multe modificări. În anul 2006 a fost demarat Proiectul de Restaurare și Extindere a Hanului Gabroveni – Pasajul Comercial. Așa că, hanul trebuia restaurat și consolidat fără ca elementele reprezentative să fie alterate.

Finisajele și ornamentele au fost recompuse după standardele epocii. Autenticitatea aspectului final este garantată de metode inedite de lucru. Peste 300.000 de cărămizi din zidurile cu o vechime de peste 200 de ani au fost înlocuite individual, iar ornamentele turnate în metal ale porții au fost recompuse de la zero.

Acum, Hanul Gabroveni are o nouă față. Lucrările de restaurare au costat 37 de milioane de lei, dintre care peste 20 milioane de lei au fost contribuția Primăriei Capitalei.

Documentarea acestui material a fost realizată de Gândul.ro.